astăzi, 22:30 Autor: Bogdan Cojocaru

Companiile germane listate pe bursa de la Frankfurt îşi obţin circa 20% din cifra de afaceri în Germania, 30% în restul Europei, 20% în America, 15% în China şi restul de 15% în alte părţi.

În cea mai mare economie a zonei euro, în Germania, se înmulţesc semnele că perioada de maxim a ciclului de afaceri se apropie de sfârşit. O dovadă în acest sens sunt avertismentele de profit emise de cele mai mari companii germane – sufletul comerţului european. În Italia, cea mai lentă economie din zona euro, acţiunile băncilor italiene au intrat în cea de-a cincea săptămână de scădere. Ori de câte ori apare vreo teamă privind datoria guvernului, titlurile băncilor se prăbuşesc pe burse – instituţiile de credit sunt sensibile la datoria suverană, iar de ele depinde întreaga economie. Riscurile pândesc în economia zonei euro, atât din inima acesteia, cât şi de la periferie.

Volatilitatea de pe bursele de acţiuni, avertismente de profit multiple şi evoluţia slabă a indicelui DAX, care cuprinde acţiunile celor mai mari companii cotate pe bursa de la Frankfurt, sunt semne ale fragilităţii economiei germane, scrie Handelsblatt, principala publicaţie financiară din Germania.

DAX30 şi-a pierdut 15% din valoare de la începutul anului. Acţiunile furnizorului de componente auto Continental, cele ale producătorului de chimicale Covestro şi cele ale companiei de construcţii Heidelberg Cement au plonjat cu peste 30%. Investitorii sunt clar îngrijoraţi, iar acest lucru îi îngrijorează pe economişti.

„Cu scăderea preţului acţiunilor, sentimentul faţă de economie se poate înrăutăţi“, avertizează Bernd Meyer, strateg la banca Berenberg.

Aşa cum a fost adesea cazul în trecut, speculaţiile, psihologia şi modul în care este percepută realitatea au declanşat o reacţie în lanţ. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus prognozele de creştere a economiei globale din anul acesta. La fel a făcut şi Comisia Europeană cu prognoza pentru Europa. Vor urma probabil şi alte reduceri.

Pentru că Germania este dependentă de exporturi, slăbiciunile din economia globală se văd şi în economia acestei ţări. Instituţiile de prognoză îşi revizuiesc acum rând pe rând în scădere estimările de creştere pentru aceasta.

Institutul de Cercetare Handelsblatt şi-a diminuat prognoza pentru anul acesta de la 2,5% la 1,9%. „Declinul aşteptărilor privind economia globală şi economia Europei şi a Germaniei arată din ce în ce mai clar că marii exportatori germani vor fi nevoiţi să se adapteze nu la perturbări pe termen scurt, ci la probleme pe termen mai lung“, spune Bert Rürup, şeful Institutul de Cercetare Handelsblatt. Diminuarea optimismului are efecte asupra companiilor. În urmă cu două săptămâni, acţiunile retailerului de electronice Ceconomy au înregistrat scăderi şi de 20% după ce compania a emis cel de-al treilea avertisment de profit din acest an. Iar comerciatul de mobilă online a pierdut 13% din preţul IPO-ului său în prima zi de tranzacţionare. În acea prioadă s-au prăbuşit şi titlurile Wirecard, furnizor de servicii financiare electronice, noul membru al DAX30 şi până atunci un răsfăţat al bursei.

Fabricantul de cipuri pentru industrie Exyte şi-a abandonat planurile de ofertă publică iniţială din cauza cererii slabe. IPO-ul Knorr-Bremse a fost întâmpinat cu mai mult entuziasm, devenind a doua cea mai mare ofertă iniţială de vânzare de acţiuni de anul acesta din Germania, însă probabilitatea este mare ca succesul să devină excepţia.

Afacerile marilor companii germane sunt puternic internaţionalizate. Companiile listate îşi obţin circa 20% din cifra de afaceri în Germania, 30% în restul Europei, 20% în America, 15% în China şi restul de 15% în alte părţi. Prin urmare, dacă izbucneşte o criză în acelaşi timp pe mai multe pieţe, efectele vor fi simţite la nivelul afacerilor. Brexitul şi conflictele comerciale nu ajută. 

Deutsche Post, Daimler, Fresenius, conglomeratul Thyssen-Krupp, producătorul de bunuri de larg consum Henkel, Continental şi Heidelberg Cement şi alte companii mari şi-au redus estimările de profit anuale. Spre deosebire de anul trecut, ele nu mai pot transfera creşterile de preţuri asupra clienţilor.

Principala industrie germană, cea auto, nu a scăpat de turbulenţe. BMW îşi închide producţia de Mini din Marea Britanie timp de patru săptămâni deoarece taxele vamale au dus în sus preţurile. De asemena, scad vânzările. Directorul financiar Nicolas Peter a dat vina pentru aceste probleme pe războiul comercial dintre SUA şi China. Confilctul ar fi costat BMW 300 de milioane de euro anul acesta.

Încă nu există semne că ascensiunea economică a Germaniei, întrată în al zecelea an, va duce direct în recesiune. Însă riscurile există, iar semnele arată că marii exportatori germani vor câştiga anul acesta mai puţin decât în anul trecut. Companiile sunt mai prudente. Stagnarea este la orizont.

În Italia, acţiunile bancare duc greul războiului declaraţiilor dintre guvernul de la Roma, care refuză să respecte disciplina bugetară europeană, şi Comisia Europeană. Mulţi specialişti spun că planurile de cheltuieli ale guvernului populist sunt nesustenabile şi nu vor face decât să majoreze datoriile şi aşa prea mari ale ţării. Temerile privind datoriile italiene afectează obligaţiunile suverane, ducând la creşterea yieldurilor, adică a preţurilor finanţării ţării, şi la scăderea valorii titlurilor. Obligaţiunile suverane italiene reprezintă o parte semnificativă din activele băncilor din Italia. Instituţiile de credit deţin aproape 30% din datoria generală a guvernului italian, potrivit datelor băncii centrale italiene. Dacă sunt probleme cu obligaţiunile, sunt probleme şi cu băncile.

„Incertitudinile din Italia rămân unul din factorii geopolitici majori care afectează sentimentul global şi erodează încrederea investitorilor“, spune pentru MarketWatch Lukman Otunuga, analist la FXTM.

Moodyís Investors Service†a retrogradat săptămâna trecută ratingul Italiei cu o treaptă, la „Baa3“, minimul recomandat pentru investiţii, din cauza îngrijorărilor că planurile de cheltuieli ale guvernului vor eroda poziţia bugetară şi vor bloca reformele structurale.

„Retrogradarea ratingului era aşteptată, dar nu atât de devreme“, spune analistul Carlo Tommaselli de la Credit Suisse. „O decizie din partea Standard & Poorís este aşteptată într-o săptămână. Ne aşteptăm la presiuni şi mai mari asupra băncilor.“

Ewald Nowotny, membru al Consiliului Guvernator al BCE, a avertizat vineri că bătăliile pentru bugetul Italiei pot lovi în băncile italiene.

Într-o scrisoare trimisă la Bruxelles, guvernul de la Roma a explicat că planurile de cheltuieli sunt necesare din cauza „întârzierii cu care economia îşi revine la nivelurile de dinainte de criză“.

Sursa articol zf.ro

Alte Articole Interesante