Special

România 100 de ani de business

Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“, Iaşi. Antreprenorii din Iaşi: Veniţi să investiţi aici, există forţă de muncă şi şcoli bune

Iaşiul este unul dintre oraşele din România cu cel mai mare potenţial de creştere şi de atragere a investitorilor locali şi străini, printre atuurile oraşului aflându-se forţa de muncă bine pregătită şi încă nelimitată ca în alte zone, dar şi şcolile bune.

„Chiar dacă nu este legat prin autostradă de restul ţării, Iaşiul creşte, se dezvoltă, are nerv, se simte acest lucru. Este un oraş foarte atractiv din punct de vedere economic, cultural, plăcut ca şi arhitectură. Iaşiul rămâne un oraş atractiv care va atrage talente“, spune Lucian Grecu, proprietarul Complexului Hotelier Unirea. El a fost prezent în cadrul conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, organizată la Iaşi de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă şi audit EY România. Conferinţa a reunit peste 200 de antreprenori din regiunea Moldovei, dar şi bancheri şi consultanţi.

Şi Patricia Fiterman, CEO al producăto­rului de medicamente Fiterman Pharma din Iaşi, spune că oraşul este unul sigur, iar nivelul şcolilor este foarte bun.

„Nivelul şcolilor de stat este bun în Iaşi faţă de ce feedback am primit despre şcolile din alte regiuni ale ţării. Iar pentru un investitor sunt un milion de oportunităţi, aşa cum cred că sunt în orice regiune din România. De ce să vină un investitor în Iaşi? Pentru că există forţă de muncă, oamenii sunt buni, pri­mitori şi doresc foarte mult să-şi depăşească poten­ţialul şi să învingă precon­cep­ţia că Moldova este pe ulti­mele locuri în România. Astfel că vor munci mai mult, vor investi mai mult şi vor primi schim­bările cu altfel de deschidere“, a spus antreprenoarea în cadrul conferinţei.

Citește și

Conferinţa „România 100 de ani de business“, Iaşi. Topul celor mai mari afaceri antreprenoriale din Iaşi: zece businessuri româneşti au aproape 3.000 de angajaţi
Conferinţa „România 100 de ani de business“, Timişoara. Cătălin Olteanu: România trebuie să pună pe harta un produs unic, care să susţină economia locală, aşa cum a făcut Nokia în Finlanda. „Eu văd Timişoara-Arad ca un hub regional. Este o chestiune de timp până când oamenii din jur vor veni aici.“

De altfel, în judeţul Iaşi rata şomajului este de circa 3%, nivel foarte apropiat de media naţională. Comparativ, în judeţul Timiş rata şomajului este de sub 1%, iar în Cluj este de 1,3%, potrivit datelor publice. În vestul ţării, toate companiile se plâng de lipsa forţei de muncă, iar multe firme fie şi-au relocat fabricile, fie au adus forţă de muncă din străinătate.

Florin Cardasim, co-fondator al evenimentului CodeCamp, spune că Iaşiul este un oraş al teh­no­logiei astăzi. El men­ţio­nează faptul că orice seg­ment de industrie are nevoie de IT, are nevoie de tehnologie şi cred că acesta este un motiv puternic pentru ca cineva să se uite la Iaşi.

„Plus că Iaşiul are oameni frumoşi, oameni care îşi doresc să rămână aici dacă au pentru ce. Eu sunt născut în Iaşi şi am rămas aici şi îmi doresc să o fac în continuare. Am mulţi colegi care, deşi au plecat în străinătate, fie s-au întors, fie tânjesc după acest colţ frumos de lume care este Iaşiul“, a spus el.

Horaţiu Pârvulescu, partener asociat şi growth market leader al companiei de consultanţă şi audit EY România, reiterează faptul că Iaşiul s-a poziţionat ca un centru de IT şi outsourcing, devenind al treilea pol din România.

Pe de altă parte, Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al producătorului de seminţe SEMTOP, cu afaceri de 50 mil. euro anul trecut, spune că zona Moldovei este una dintre cele mai bune pentru agricultură.

„De ce să investeşti în Iaşi? Pentru că agri­cultura în judeţul Iaşi este foarte dezvoltată comparativ cu alte zone din ţară“, a spus el.

Cu toate acestea, judeţul Iaşi nu stă la fel de bine ca reprezentare la Bursa de Valori Bucureşti, având în vedere că doar Anti­biotice Iaşi, companie controlată de stat, este listată.

„De ce să vină companiile la bursă? Pentru că investitorul de pe bursă poate fi un partener real pentru un business. Un exemplu este Banca Transilvania, care este listată din 1997 şi care utilizând şi mecanismele bursei a reuşit să ajungă unde este în momentul de faţă. Iar Ban­ca Transilvania este şi cea mai lichidă com­panie de pe bursă. Avem un exemplu că inves­ti­to­rul de pe bursă poate fi un partener real pen­tru businessul d-voastră, care v-ar putea aju­ta să-l duceţi la un alt nivel“, a declarat Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti.

Şi Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că listarea la bursă oferă multe avantaje unei companii.

„Listarea la bursă oferă şi o vizibilitate foarte bună, ne întâlnim cu bancheri de inves­ti­ţii la Londra, New York, cunosc Banca Transil­va­nia, deşi volumul de tranzacţionare de la bursa de la Bucureşti este mic comparativ cu alte burse din regiune. Cu toate acestea, lumea ne cunoaşte.“

Ce au declarat speakerii în cadrul conferinţei ZF „România 100 de ani de business“ de la Iaşi

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

♦ România se schimbă, România merge mai departe şi credem că merge mai departe cu sute de mii de antreprenori mai puternici . Antreprenorii reprezintă puterea de creştere a ţării. Noi, Banca Transilvania, suntem foarte încântaţi că am fost de la bun început alături de antreprenori şi investitori locali.

♦ Iaşiul este o zonă foarte importantă pentru noi. Vrem să fim alături de oraş şi de regiune în această perioadă de creştere. Poate suntem un produs al Transilvaniei, dar ne-am schimbat şi noi mult, acum suntem o bancă românească şi avem o creştere foarte puternică.

♦ Acum 5-6 ani nu aveam o cotă de piaţă importantă în Iaşi şi nici o prezenţă vizibilă, acum vorbim de o cotă de piaţă de 25-35% în funcţie de segment. Avem aşteptări ridicate.

♦ Vizibiliatea de pe bursă are mai multe feţe. Ca bancă listată, odată la trei luni trebuie să ieşim public şi să anunţăm rezultatele financiare. Este un risc competiţional, dar pe de altă parte ne ajută să facem lucrurile mai bine. Listarea la bursă oferă şi o vizibilitate foarte bună, ne întâlnim cu bancheri de investiţii la Londra, New York, cunosc Banca Transilvania, deşi volumul de tranzacţionare de la bursa de la Bucureşti este mic comparativ cu alte burse din regiune. Cu toate acestea, lumea ne cunoaşte.

♦ Băncile comerciale se plâng atunci când companiile merg la ele că nu au capitalizare şi nu le pot finanţa din această cauză. Iar bursa ajută la creşterea capitalizării. Fiecare ţară dezvoltată are o piaţă de capital la fel de mare sau mult mai mare decât sectorul bancar. Trebuie să fie o creştere în paralel. Nu este o decizie uşoară listarea la bursă. Este o călătorie până la listare şi după trebuie să fie un proces pregătit foarte bine.

♦ Când conducem o maşină străină trebuie să ne gândim şi unde este produs scaunul, centura  sau unde este produs scaunul pentru copil. Eu am luat cetăţenia română în 2009 şi sunt mândru că sunt român. Dar nouă, românilor, ne lipseşte această mândrie naţională. Trebuie să promovăm România.

Horaţiu Pârvulescu, partener asociat, growth market leader, EY România

♦ Iaşiul este al treilea oraş din România după Bucureşti şi Cluj în ceea ce priveşte spaţiile de birouri, devansând cu mult Timişoara şi Braşov. În acelaşi timp, Iaşiul s-a poziţionat ca un centru de IT şi outsourcing, devenind al treilea pol din România. Şi nu în ultimul rând, Iaşiul este şi un centru de execelenţă în ceea ce priveşte cultura.

♦ Împreună putem fi o voce, o voce a antreprenoriatului pentru că eu personal cred că viitorul luminos al acestei ţări constă într-o pătură de antreprenoriat extrem de puternic. Aceasta ne va proteja şi împotriva unei crize mondiale, când corporaţiile încep să arate semne de slăbiciune, şi va contribui la viitorul copiilor noştri.

♦ Am început să ţinem cursuri despre cum se face un business plan. Din păcate nu mulţi vor să aprofundeze şi să-şi dedice o parte din vacanţă pentru acest lucru. Îi şi plătim să vină la aceste şcoli de vară, cum le spunem noi, dar nu-i obligăm să rămână la noi. E o soluţie pentru specializarea tinerilor. Pentru cei care fac audit şi contabilitate noi le cerem să urmeze cursurile ACCA, cursuri care costă cam 14.000 de lire pentru fiecare om. Am prefera să dăm aceiaşi bani pentru facultăţile din România dacă ne-ar pregăti oamenii la acelaşi nivel. Tânăra generaţie îşi doreşte din păcate rezultate imediate.

♦ Am încercat să promovăm materii precum impactul tehnologiei în facultăţi. Tehnologia face parte din orice domeniu, roboţii încep să înlocuiască activitatea oamenilor.

♦ Resursele umane sunt limitate în România. Toată lumea se plânge de lipsa forţei de muncă şi căutăm oameni prin Filipine, China Vietnam etc. Deja văd că unele societăţi, în special cele de shared service, încep să înlocuiască oamenii cu roboţi. Cu cât se dezvoltă domeniile, roboţii au un preţ mai redus. Din păcate, facultăţile rămân în urma acestei dezvoltări ale tehnologiei şi nu este normal. În afară, profesorii sunt şi practicieni.

Patricia Fiterman, CEO, Fiterman Pharma

♦ Iaşiul este un oraş sigur, este un loc bun unde să-ţi creşti copiii. Nivelul şcolilor de stat este bun în Iaşi faţă de ce feedback am primit despre şcolile din alte regiuni ale ţării. Iar pentru un investitor sunt un milion de oportunităţi, aşa cum cred că sunt în orice regiune din România. De ce să vină un investitor în Iaşi? Pentru că există forţă de muncă, oamenii sunt buni, primitori şi doresc foarte mult să-şi depăşească potenţialul şi să învingă preconcepţia că Moldova este pe ultimele locuri în România. Astfel că vor munci mai mult, vor investi mai mult şi vor primi schimbările cu altfel de deschidere. Cred că cel mai important lucru care a contat, istoric vorbind, pentru dezvoltarea României în ultimii 100 de ani nu a fost factorul politic, ci factorul uman. (…) Acesta are nevoie de timp să se dezvolte, este nevoie de educaţie şi formare a persoanelor specializate şi supraspecializate în anumite joburi. Este important să-i ajutăm pe tineri să se dezvolte într-un cadru economic funcţional. Ceea ce înseamnă că ar trebui să reuşească să înveţe la un loc de muncă, să se specializeze trăind ceea ce se întâmplă într-o firmă indiferent de profilul ei.

♦ În general, în educaţie la noi lucrurile se fac, dar se fac cam târziu. Probabil şi autostrada va veni , dar va veni mai târziu. Ar trebui să existe cursuri ţinute de lectori fără grade universitare, ci care au experienţă antreprenorială. Ca studenţii să înveţe lucruri reale, nu teorii.

♦ Lipsa educaţiei din învăţământul obligatoriu este o problemă. Cresc copiii noştri fără să ştie valoarea banilor, cum să gestioneze un buget lunar, cum să economisească.

Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al SEMTOP

♦ SEMTOP Grup a fost înfiinţat în urmă cu cinci ani şi a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro. Este unul dintre cei mai mari producători de seminţe din lume. Anul acesta am produs un milion de saci de seminţe în judeţele din zona Moldovei. Avem o fabrică de prelucrare a seminţelor, care a necesitat o investiţie de 100 de milioane de euro.

♦ Iaşiul este într-adevăr capitala culturală a României. Însă s-a dezvoltat în zonă antreprenoriatul şi cred eu că Iaşiul este o şcoală de business cu nişte rezultate extraordinare. Nu suntem vizibili, dar Iaşiul este o pepinieră de atreprenori foarte bună.

♦ Sunt inginer agronom şi cred că meseria de fermier este cea mai importantă din lume, fiecare om mănâncă de cel puţin trei ori pe zi alimente din ferme. De ce să investeşti în Iaşi? Pentru că agricultura în judeţul Iaşi este foarte dezvoltată comparativ cu alte zone din ţară.

♦ Cred că în următorii 20 de ani trebuie să ridicăm foarte mult agricultura tradiţională care încă se mai face în foarte multe ferme, trebuie să introducem agricultura de precizie. Noi în fabrică avem fluxuri automatizate, tractoarele şi combinele sunt moderne. Este foarte mult de făcut în agricultură, dar este un domeniu în care România poate arăta nişte rezultate imediate. Avem 10 milioane de hectare de pământ foarte bun, doar că trebuie nişte măsuri inspirate. Din păcate, cea mai mare parte din alimente vine din import şi cred că aceasta este cea mai mare ruşine a noastră, a României. Avem ferme care sunt la un nivel apropiat de cele din vestul Europei şi fiecare dintre acestea poate deveni laborator pentru tineri, pentru cei care trebuie să facă agricultură peste 20 de ani.

♦ Totul pleacă de la educaţie, este un lucru foarte important pentru România. Fără educaţie România nu poate progresa. Este fundamentul a tot ceea ce vrem să facem în viitor. Este valabil inclusiv pentru antreprenori, dacă nu au studii financiare, nu au şcoală, vor avea eşecuri.

Lucian Grecu, proprietar, Complex Hotelier Unirea

♦ Chiar dacă nu este legat prin autostradă de restul ţării, Iaşiul creşte, se dezvoltă, are nerv, se simte acest lucru. Este un oraş foarte atractiv din punct de vedere economic, cultural, plăcut ca şi arhitectură. Iaşiul rămâne un oraş atractiv care va atrage talente.

♦ O ţară are nevoie de conducători buni. Poate ar trebui să facem noi educaţia conducătorilor acestei ţări. Cred că ar trebui să facem o carte albă a României, cu oamenii care au rezolvat anumite probleme în diferite domenii. Cei mai buni medici, cei mai buni manageri de spital care au făcut ceva, cei mai buni ingineri. Facem o carte albă să arătăm cum ar trebui să fie condusă România, fiecare îşi spune părerea în domeniul lui şi adunăm cele mai bune idei. Fără educaţie nu putem face nimic, cu educaţie putem face orice.

♦ Avem 20-30 de oameni în practică în hotel Unirea acum. Le-am spus angajaţilor să le dea ceva de făcut, nu să-i lase într-o sală şi să le dea de citit pentru că se întâmplă asta la multe firme. Însă, trebuie să fim conştienţi de un lucru. Problemele mari nu se rezolvă punctual. E ca şi cum fiecare în faţa porţii am face câte o bucăţică de autostradă. Nu-i suficient, trebuie să ai o gândire globală, curajoasă şi înţeleaptă. De aceea, trebuie să avem curajul să ne spunem punctul de vedere. Nu avem ştiinţa conlucrării, asocierii. Sunt puţine firme antreprenoriale cu mulţi acţionari care rezistă fără ca acţionarii să se certe.

Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori Bucureşti

♦ Din păcate, există o singură companie din Iaşi listată la Bursa de Valori Bucureşti din cele 87 listate, şi anume, Antibiotice.

♦ De ce să vină companiile la bursă? Pentru că investitorul de pe bursă poate fi un partener real pentru un business. Un exemplu este Banca Transilvania, care este listată din 1997 şi care utilizând şi mecanismele bursei a reuşit să ajungă unde este în momentul de faţă. Iar Banca Transilvania este şi cea mai lichidă companie de pe bursă. Avem un exemplu că investitorul de pe bursă poate fi un partener real pentru businessul d-voastră care v-ar putea ajuta să-l duceţi la un alt nivel. Dar relaţia cu investitorul de pe bursă este una foarte transparentă, deci trebuie să fiţi pregătiţi. Deci compania listată trebuie să fie foarte trasparentă cu indicatorii financiari şi investitorul va fi foarte transparent, adică îşi va arăta imediat mulţumirea sau nemulţumirea în ceea ce livraţi ca rezultate şi îşi va arăta această mulţumire sau nemulţumire în preţul pieţei.

♦ Bursa de la Bucureşti nu este într-o situaţie dezastruoasă, dar ar putea fi în alt loc. Bursa reprezintă 10% din PIB, dar ar trebui să reprezinte cel puţin 30%. Cum facem să fim mai mari? Iarăşi este un proces de educaţie, financiară de data aceasta. Trebuie să avem mult mai mulţi oameni care investesc la bursă. Percepţia oamenilor despre bursă este una greşită. Dar trebuie să fie şi mai multe companii care să vină la bursă. Bursa este o soluţie reală pentru companii, dar trebuie să vorbim cu cât mai mulţi antreprenori să le prezentăm faţa reală a bursei.

♦ Agricultura şi tehnologia sunt foarte atractive pentru investitorii de la bursă, dar sunt slab reprezentate pe bursă. Iaşiul are un potenţial din acest punct de vedere.

Florin Cardasim, cofondator al CodeCamp

♦ De ce să vii în Iaşi? Iaşiul este un oraş al tehnologiei astăzi, orice segment de industrie are nevoie de IT, are nevoie de tehnologie şi cred că acesta este un motiv puternic pentru ca cineva să se uite la Iaşi. Plus că Iaşiul are oameni frumoşi, oameni care îşi doresc să rămână aici dacă au pentru ce. Eu sunt născut în Iaşi şi am rămas aici şi îmi doresc să o fac în continuare. Am mulţi colegi care, deşi au plecat în străinătate, fie s-au întors, fie tânjesc după acest colţ frumos de lume care este Iaşiul.

♦ Un tânăr va rămâne în Iaşi pentru că are unde să lucreze, are unde să se dezvolte şi are acces practic la aceleaşi lucruri pe care le întâlneşti în Cluj sau în Bucureşti din perspectiva profesională. Dacă vrea să călătorească, foarte bine, eu le recomand tuturor să vadă lumea. Şi dacă simţiţi că trebuie să va întoarceţi acasă şi să aduceţi şi ceva înapoi, faceţi acest lucru. Este adevărat că în Cluj ai o viaţă socială mai activă, însă părerea mea că acest miraj durează 3-6 luni, după care nu mai eşti turistul însetat de cunoaştere, începi să trăieşti acolo, iar fiecare oraş are provocările lui. Cluj-Napoca este un oraş frumos, dar este şi aglomerat şi scump, după cum ştim cu toţii. În Iaşi, raportul între ceea ce câştigi şi ceea ce cheltuieşti este foarte bun încă. Şi acesta este un motiv foarte bun de a rămâne aici şi de a investi banii aici.

♦ Abuzaţi de tehnologie pentru că este ieftină şi are un potenţial fantastic de a vă minimiza costurile şi de a vă ajuta să vă dezvoltaţi businessurile. Din experienţa mea, businessurile care activează în alte domenii decât cel al tehnologiei nu investesc suficient de bine puterea informaţioanală. Iar noi o avem aici, acasă la noi. De asemenea, luaţi în calcul investiţii în afaceri riscante cum sunt cele digitale. Ele sunt riscante, însă potenţialul de câştig ulterior este fantastic.

Seria de conferinţe „România 100 de ani de business“ va continua în cele mai importante oraşe din ţară. Marţi, 20 noiembrie, şirul de evenimente ZF ajunge la Craiova. 

Sursa articol zf.ro

Alte Articole Interesante