Business Internaţional

Americanii agită lumea pentru a reteza afacerile Huawei, un tentacul care ajută hrăpăreaţa Chină să se extindă. În Europa, caracatiţa chineză este deja pe cale să înghită un stat şi s-a prins de mai toate celelalte

SUA îşi împinge aliaţii într-un război comercial cu China, o economie aflată într-o fază de expasiune internaţională fără precedent în istorie. Gigantul de tehnologie şi telecom chinez Huawei este ţinta preferată a răfuielilor: este o companie uriaşă, implicată în proiecte mari în lumea occidentală şi de care orice deţintor de telefon mobil mai răsărit a auzit. Însă Huawei este doar un tentacul al unei caracatiţe chineze hrăpăreţe care s-a agăţat de mai toate statele europene, după cum arată o analiză a Bloomberg. Portugalia, unul din aceste state, membru al zonei euro, este deja în gura monstrului.

Noua Zeelendă şi Australia au interzis operatorilor telecom să folosească echipamente Huawei la reţele noi 5G din cauza îngrijorărilor legate de o posibilă implicare a guvernului chinez în infrastructura de comunicaţii. În Europa, BT Group, operator telecom din Marea Britanie, a anunţat că înlătură echipamentele Huawei din operaţiunile de bază de comunicaţii mobile 3G şi 4G şi că nu va folosi tehnologia companiei chineze în părţile centrale ale următoarei reţele.

Directorul financiar al Huawei Meng Wanzhou a fost arestată în Canada pentru a fi extrădată în SUA. Meng Wanzhou este fiica fondatorului companiei chineze. Reţelele 5G sunt reţelele viitorului pentru că vor permite un transfer de date mai rapid ca oricând. Aceste viteze vor transforma viaţa de zi cu zi şi industria, cu comunicaţii mai rapide între roboţi, computere, utilaje, maşini. Huawei este cel mai mare producător de echipamente de reţele din lume, înaintea Ericsson şi Nokia. Washingtonul susţine că Huawei şi ZTE, un alt grup de tehnologie din China, reprezintă posibile ameninţări pentru securitate şi confidenţialitate.

Autorităţile americane arată spre legea informaţiilor din China, despre care spun că poate forţa companiile chineze să faciliteze eforturile de spionaj în alte state. De asemenea, SUA investighează Huawei pentru posibile încălcări ale sancţiunilor impuse Iranului, scrie BBC. Spre deosebire de Marea Britanie, ţară care este pe cale să iasă din UE şi care vrea în acest constext relaţii speciale cu SUA, în Germania eforturile Washingtonului nu par să dea roade. Huawei a deschis chiar luna trecută un nou laborator de siguranţă a informaţiilor, la Bonn, notează Deutsche Welle. Unii observatori văd în această mutare o încercare de a intra în graţiile autorităţilor germane înainte de licitaţia naţională pentru spectrul de frecvenţe 5G.

Costurile totale ale construirii reţelei 5G ar putea ajunge la 80 de miliarde de euro. Germania nu are o industrie locală de hardware telecom şi menţine legături strânse cu Beijingul. Ministerul german de interne a explicat că nu există bază legală pentru excluderea furnizorilor de echipamente străini pentru sistemul 5G şi că Berlinul nu are în vedere vreo astfel de măsură. Între Germania şi China nu există niciun acord bilateral pentru prevenirea spionajului comercial cibernetic, însă numărul de atacuri de spionaj comercial cibernetic cunoscute ca originând din China s-a redus în ultimii doi ani, potrivit Australian Strategic Policy Institute. Scăderea vine odată cu creşterea investiţiilor directe străine chineze în industriile high-tech şi de producţie avansată.

Şeful Agenţiei federale pentru protejarea constituţiei Hans-Georg Maassen a legat declinul de creşterea utilizării mijloacelor legale pentru obţinerea aceloraşi informaţii, cum ar fi preluările de companii. „Spionajul industrial nu mai este necesar dacă poţi profita de reglementările economice liberale pentru a cumpăra companii pe care apoi le dezmembrezi sau le canibalizezi pentru a avea acces la know-how-ul lor“, a spus Maasen. Însă lucrurile s-ar putea schimba. „Discursul public german din jurul Chinei s-a modificat în ultimul an, şi nu datorită presiunilor SUA“, apreciază expertul în securitate cibernetică Raffaello Pantucci. „Nemţii au văzut câteva cazuri în care chinezii au întrecut măsura.“ Din 2008 până în 2018 companiile chineze au investit peste 20 de miliarde de dolari în tranzacţii de tot felul în Germania.

Cea mai răsunătoare este preluarea de patru miliarde de dolari din 2016 a producătorului de roboţi industriali Kuka. CEO-ul timp de zece ani al companiei, Till Reuter, s-a retras surprinzător din funcţie luna aceasta, după ce şi-a extins contractul pentru a putea rămâne la conducere până în 2022, ceea ce arată, spun observatorii, că noul proprietar, producătorul de electrocasnice Midea, îşi întăreşte  controlul asupra managementului. Însă nu în Germania companiile au investit cel mai mult, ci în Marea Britanie – 70,6 miliarde de dolari. Investiţiile sunt concentrate ca valoare în zona euro: 31,3 miliarde de dolari în Italia, 13,4 miliarde de dolari în Franţa, 11,4 miliarde de dolari în Olanda, 9,2 miliarde de dolari în Finlanda, 7,4 miliarde de dolari în Suedia, 7 miliarde de dolari în Spania, 3,3 miliarde de dolari în Belgia, 3 miliarde de dolari în Irlanda.

La periferia Uniunii Europene, Ungaria a primit cele mai multe investiţii chineze, 1,8 miliarde de dolari. În Marea Britanie, cea mai mare achiziţie chineză este o participaţie minoritară la Rio Tinto, o tranzacţie de 14 miliarde de dolari din 2008 în care cumpărătorul este Aluminium Corp.

În Franţa, trofeul este divizia de explorare şi producţie de gaze naturale a Engie, cumpărată în 2011 pentru 3,3 miliarde de dolari de China Investment Corp. Cea mai mare achiziţie chineză din Suedia este Volvo, din Finlanda este un producător de jocuri video, din Italia este Pirelli, din Spania este un furnizor de servicii de reciclare, iar din Ungaria este producătorul de chimicale BorsodChem.

În Elveţia, China iese în evidenţă prin preluarea producătorului de pesticide Syngenta contra a 46,3 miliarde de dolari în 2016. Cea mai mare tranzacţie din România este una din 2016 prin care GM Investment a cumpărat concesiunile petrolifere şi de gaze naturale ale companiei Zeta Petroleum pentru 2,9 milioane dolari.

La capitolul investiţii chineze în sectoare strategice, Portugalia întrece oricare altă ţară din UE.

În mai, China Three Gorges a oferit 10 miliarde de dolari pentru majorarea participaţiei la grupul de utilităţi EDP. Investiţia iniţială a fost de 3,5 miliarde dolari. CTG este deja cel mai mare acţionar al EDP, cu o participaţie de 23%, şi vrea controlul a peste 50% din companie. EDP este al treilea cel mai mare furnizor de energie verde din SUA, notează The New York Times.

De asemenea, China State Grid a cumpărat 25% din operatorul de energie REN, iar Fosun Group este acţionarul principal al creditorului BCP şi controlează asigurătorul Fidelidade. Zilele trecute, preşedintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa a acceptat să includă şi portul Sines, cel mai mare port portughez de la Atlantic, în planurile de investiţii chineze. Portugezii vor să facă din Sines un hub logistic transatlantic.

Sursa articol zf.ro

Alte Articole Interesante