Bănci și Asigurări

Deficitul de cont curent a ajuns la 4% din PIB după un avans de 52% la 10 luni, până la 8 mld. euro. Va creşte presiunea pe curs

Deficitul de cont curent a crescut în primele zece luni din an, an/an, cu 52%, până aproape de 8 miliarde de euro şi se va apropia în acest an de 5% din PIB, fapt ce poate pune presiune pe cursul de schimb care deocamdată este stabil, la sub 4,7 lei pentru un euro, dar cu eforturi din partea BNR.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi este provocat de deteriorarea severă, cu 22%, a deficitului comercial, de la 9,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2017 până la 11,5 miliarde de euro în 2018 (plus 22%). Exportul de servicii rămâne pe excedent dar în scădere uşoară, de la 6,9 miliarde euro în primele zece luni din 2017 la 6,7 miliarde de euro în primele zece luni din acest an (minus 2,8%).

Este cel mai înalt deficit de cont curent înregistrat în primele zece luni din an, din 2008 încoace.

Datele din piaţă arată că vânzările cresc în continuare, impulsionate de majorarea salariilor – un plus de 14% în octombrie 2018 faţă de octombrie 2017. Comerţul cu amănuntul – care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat – a crescut în primele zece luni cu 5,4%, o creştere bună având în vedere că anul trecut avansul a fost de peste 8%.

Dar, bună parte a acestui consum ridicat este alimentată din import, după acum arată datele statistice.

Citește și

Deficitul de cont curent s-a majorat cu 50% în primele zece luni, la 8 miliarde euro
Deficitul de cont curent se deteriorează puternic, dar cursul de schimb rezistă la 4,65 lei/euro

Potrivit cifrelor BNR, între ianuarie şi octombrie am avut exporturi de bunuri de 52,2 de miliarde de euro şi importuri de 63,77 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 11,5 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prin urmare, deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro, fiind chiar mai mare decât anticipau analiştii financiari. Ei indicau un deficit apropiat de 4% din PIB, dar deficitul de cont curent este, la zece luni, de 3,96% din PIB, la un PIB estimat de guvern de 202 miliarde de euro (950 mld. lei).

Este o creştere a deficitului de cont curent „peste aşteptările noastre“, spune An­drei Rădulescu, economistul-şef al Băn­cii Transilvania, în vreme ce Valentin Tăta­ru, economist al ING Bank, arată, într-o notă către investitori, că banca se aştepta la un deficit de cont curent de 4,2% din PIB, la final de an, dar „speranţa pentru o corecţie a deficitului de cont curent în acest an pare să fie tardivă“. Prin urmare, arată el, fără o consolidate fiscală apropiată, pe fondul unei absorbţii modeste a fondurilor UE şi cu investiţii străine în creştere, dar nu spectaculoase, moneda naţională va fi sub presune „mai devreme decât mai târziu“.

Potrivit datelor BNR, între ianuarie – octombrie 2018, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,99 de miliarde de euro, o creştere de 51,7% comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut.

În perioada amintită, debitul balanţei de plăţi a crescut cu 10,6%, până la 84,8 miliarde de euro, iar creditul cu 7,6%, până la 76,8 mi­liarde euro.

În structură, balanţa bunurilor a con­semnat un deficit mai mare cu două miliarde de euro (plus 21,4%), până la 11,5 mi­liarde de euro.

Balanţa serviciilor este pe excedent, un excedent în uşoară scădere în primele 10 luni, an/an, (minus 2,8%), până la 6,7 mi­liarde de euro. Balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 170 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 3,6%, până la 4,86 miliarde de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane de euro, respectiv o scădere de 15,6%, până la 1,7 miliarde de euro.

Transporturile sunt cele care ajută substanţial exportul de servicii. Trans­porturile au avut, la zece luni, un excedent de 3 mi­liarde de euro, în scăderere însă de la 3,2 miliarde de euro în primele zece luni din 2017. Presiunea vest-europeană pusă pe trans­portatorii din est se traduce practic în bani – nu este o altă explicaţie, de vreme ce economia românească continuă să crească robust.

Deficitul balanţei serviciilor este realizat, în principal, de turism. Românii au prins gustul călătoriilor în străinătate, unde au cheltuit în primele zece luni din an trei miliarde de euro.

Străinii au cheltuit în România două miliarde de euro şi, astfel, deficitul pe în zona de turism a ajuns la un miliard de euro, ceea ce, fireşte, se vede în deficitul balenţei contului curent.

Investiţiile străine directe au crescut cu 10%, la 10 luni, până la 4,5 mld. euro

Investiţiile străine directe au fost, în primele zece luni din an, de 4,5 mld. euro, în creştere cu 10%, comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup (împrumutul acordat de firmele mamă din străinătate, companiilor-fiice din România)  au înregistrat valoarea netă de 972 de milioane de euro. La finalul lui 2017, investiţiile străine directe în România erau de  75,8 miliarde de euro. Cele mai mari investiţii străine au fost atrase de regiunea Bucureşti-Ilfov – 45,7 miliarde de euro (60% din totalul investiţiilor străine directe). Regiunea Vest a atras 6,4 miliarde de euro (8,5% din total), iar regiunea Centru, 6,7 miliarde de euro (8,9%). Cea mai nefericită regiune, din punctul de vedere al investiţiilor – fapt ce se reflectă în statisticile privind nivelul de trei – rămâne Nord-Estul, cu investiţii străine de doar 1,6 miliarde de euro (2,2% din totalul investiţiilor).

Datoria externă – plus 1,5 mld. euro la zece luni

Datoria externă totală a crescut în primele zece luni din an cu 1,5% (1,5 miliarde de euro) faţă de finele anului trecut, până la 98,8 de miliarde de euro, conform datelor publicate de BNR.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 68,2 miliarde de euro (69,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2017.

Datoria externă pe termen scurt era la 31 octombrie de 30,5 miliarde de euro (30,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2017.

Datoria publică directă era cu 2,75% mai ridicată la 31 octombrie 2018 faţă de finele anului trecut, până la 34 de miliarde de euro, în timp ce datoria garantată public s-a redus cu 13,6%, la 373 de milioane de euro.

Depozitele pe termen lung ale nerezidenţilor au scăzut cu 43 de milioane de euro, între finele anului trecut şi finele lunii octombrie, până la 2,425 miliarde de euro, iar alocările de DST-uri de la FMI au crescut cu 29 de milioane de euro, până la 1,2 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,6%, în perioada ianuarie – octombrie 2018, în scădere faţă de 25% anul trecut.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2018 a fost de 4,8 luni în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2018, a fost de 75,3% comparativ cu 79% la 31 decembrie 2017.

Sursa articol zf.ro

Alte Articole Interesante